Florenta Zaharescu -

Open Days at the European Parliament in Strasbourg

Parlamentul European şi tinerii (1)

Noua generație de europeni demonstrează o participare activă a tinerilor la viața civică și democratică.

Generația tânără este cea care preia proiectul European și îl modelează în funcție de nevoile și așteptările sale. Din acest motiv, interesul față de informarea corectă a cetățenilor Uniunii și a tinerilor este esențial, la fel și preocuparea noii generații față de proiectele europene.

Ultimul Eurobarometru arată că tinerii români se află pe primul loc și în ce privește participarea la o acțiune menită a schimba societatea – 57% dintre ei spun că au făcut-o.

Cât de conștienți sunt tinerii că pot influența procesul decizional European, modul în care încearcă instituțiile europene să ajungă la tineri și riscul dezinformării sunt teme analizate de conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru de la Universitatea de Vest din Timișoara. (Realizator Mihaela Ioncelescu)

Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

Parlamentul European (foto: pixabay.com)

Parlamentul European şi tinerii

Uniunea Europeană se pregătește pentru alegeri. Tinerii din România, cei mai dornici din UE să meargă la vot.

Neîncrederea în politică este ridicată printre tinerii europeni. Cu toate acestea, mulți tineri spun că vor merge la vot pe 9 iunie, din cel mai recent sondaj de Eurobarometru reiese: doi din trei tineri vor merge la vot. La intenția de vot România este pe primul loc, cu 78%, dar mulți tineri par atrași mai degrabă de partidele de extremă dreaptă – spune Kalas Vivien profesoară la National University of Public Service, în cadrul podcastului YouPlusEU2024.

În România, unde anul acesta numărul tinerilor cu drept de vot îl va depăși pentru prima oară pe cel al persoanelor de peste 65 de ani, și din rândul celor tineri, aproximativ 1,1 milioane de persoane vor fi la primul vot, procentul celor care spun că vor merge la vot este cel mai mare din Uniunea Europeană, 78%. Acest lucru arată că tinerii sunt interesați de UE, dar există în mod evident și chestiuni pe care le privesc altfel – spune Kalas Vivien Profesoară la National University of Public Service a spus: tinerii sunt deosebit de activi în domeniile drepturilor omului, schimbărilor climatice și mediului, sănătății și bunăstării, precum și în ceea ce privește drepturile egale indiferent de gen, rasă sau sexualitate.

Rubrică realizată de Istvan Farkas.

Reforma electorală și instituțională

În aprilie 2022, Parlamentul a prezentat o propunere legislativă de revizuire a Legii electorale pentru a alinia normele electorale naționale și a crea o circumscripție paneuropeană.

În februarie 2023 au fost propuse opțiuni de vot îmbunătățite pentru cetățenii UE care locuiesc într-o altă țară a UE. În ambele cazuri, Consiliul European trebuie să ia măsuri pentru a transforma propunerile în legislație. La nivel instituţional, din septembrie 2021, PE a solicitat crearea unui organism de etică independent pentru a îmbunătăți transparența și integritatea în instituțiile UE și a reafirmat această cerere în rezoluția din decembrie 2022. Cu toate acestea, propunerea Comisiei pentru un organism de etică independent pentru instituțiile UE nu a respectat așteptările Parlamentului.

Ce reforme electorale și instituționale s-au realizat? Răspundem la această întrebare cu ajutorul profesorului universitar doctor, Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Cu detalii, Robina Cornaciu.

Democrația europeană: valori, norme și drepturi comune

Democrația europeană a fost testată în ultimul deceniu, iar valorile, normele și drepturile comune reinterpretate adesea contrar a ceea ce sunt în literă și spirit. Însă democrația este cea care asigură în continuare funcționarea Uniunii Europene pentru legislativul căreia se organizează acum o nouă rundă de alegeri.

Unitatea construcției europene a trebuit să suporte o serie de șocuri care s-au răsfrânt asupra democrației însăși. Euroscepticismul și iliberalismul au profitat pentru a încerca discreditarea unui model politic perfectat de câteva generații.

Dar democrația are resurse consistente în a rezista și a dovedi că oricare altă formă care se apropie de autoritarism înseamnă eșec.

Alegerile politice pentru instituțiile care conduc națiuni și indivizi sunt cele mai clare dovezi ale viabilității sistemului democratic.

Valorile și principiile democratice europene, normele și drepturile nu pot fi contestate fără a submina însăși existența cotidiană. Întregul angrenaj al democrației europene și al instituțiilor europene produc nu numai mecanisme de apărare ci și o conștiință europeană crescută a cetățenilor.

Împreună cu Mihai Sebe, expert în chestiuni europene, am abordat semnificația democrației europene ca garant al drepturilor și libertăților în Uniunea Europeană în perspectiva noii runde de alegeri pentru legislativul european. (Rubrică realizată de Steliu Lambru)

În dialog cu Parlamentul European

Cum ne influențează viața deciziile luate în Parlamentul European?

Parlamentul European comunică în permanență cu cetățenii săi, fie că vorbim de persoane care intră în dialog cu deputați europeni, fie că vorbim de consultări, pe care le organizează periodic, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană, în momentul în care inițiază legislație, a declarat șefa Biroului de legătură al Parlamentului European în România, Mădălina Beatrice Mihalache.

“Europa va arăta așa cum vom vota în 9 iunie. Legislația de la Bruxelles nu se adoptă de niște forțe neștiute, este rezultatul discuțiilor și al deciziilor luate de reprezentanții cetățenilor, fie că vorbim de Parlamentul European, fie că vorbim de Consiliul Uniunii Europene.”

Alegerile europene din 9 iunie sunt cea mai bună cale prin care cetățenii români își pot decide viitorul în Uniunea Europeană, mai spune șefa Biroului de legătură al Parlamentului European în România.

Rubrică realizată de Cristina Ghelasie.

reforma azil migratia foto EU -Oliver Bunic

Reforma privind azilul şi migraţia

Directiva privind condițiile de primire, Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională și Regulamentul privind cadrul de relocare al UE au fost propuse în 2016. Recent a fost propusă o Reformă în domeniul migraţiei şi azilului.

La începutul acestui an, Statele membre și-au confirmat angajamentul de a îmbunătăți sistemul european de azil și migrație, reprezentanții lor (Coreper – „Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană”) au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns între președinția Consiliului și Parlamentul European la 20 decembrie 2023, referitor la un pact format din cinci acte legislative cheie care vor reforma sistemul de azil și migrație al UE.

Rubrica realizată de Ana-Maria Cononovici.

Actualul Parlament European în cifre – prima parte

La data de 2 iulie 2019 avea loc ședința constitutivă a celei de-a noua legislaturi a Parlamentului European, cu un număr de 751 de europarlamentari. Sfârșitul zilei de 31 ianuarie 2020 marca momentul Brexit, de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, ceea ce a dus la reducerea numărului de deputați europeni la 705, dintre care 33 de români. Ultima sesiune plenară din actuala legislatură a avut loc la Strasbourg, între 22 și 25 aprilie, aceasta fiind luna care marchează încheierea activității eurodeputaților.

La finalul acestei legislaturi ne uităm la câteva date care marchează structura actualului Parlament și modul său de funcționare împreună cu Sergiu Mișcoiu, prof. univ. la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Rubrică realizată de Luana Pleşea.

Disclaimer: „Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestei podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast”.

ramona strugariusursa foto ramaona strugariu pentru RRA

Care sunt atribuţiile Parlamentului European?

Suntem într-un an electoral, cu trei rânduri de alegeri. A fi informați în legătură cu ceea ce votăm este un lucru cât se poate de benefic și continuăm astăzi acest demers.

Parlamentul European este instituția comunitară care reprezintă cel mai bine vocea cetățenilor de pe continent, ne-a declarat eurodeputata Ramona Strugariu.

“Prezența scăzută la vot a europenilor, la ultimele alegeri , este un rezultat al faptului că activitatea Parlamentului European nu ajunge la atât de mulți oameni pe cât ar fi nevoie” , afirmă Ramona Strugariu, invitata lui Ciprian Sasu în podcastul din seria „YOU+EU 2024 , realizat cu sprijinul Parlamentului European.

Cum pot fi atraşi tinerii la votul pentru europarlamentare?

Abordarea conservatoare şi suveranistă în două viziuni diferite.

Europarlamentarul Cristian Terheş şi specialistul în probleme europene Sergiu Mişcoiu.

Rubrică realizată de Dan Horea.

Cum facem tinerii să iasă la vot – Grupul Identitate şi Democraţie

Astăzi vorbim cu conf. univ. dr. Cristian Pârvulescu despre interesul tinerilor din Uniunea Europeană față de alegerile europarlamentare şi modul în care Grupul Identitate şi Democraţie din Parlamentul European îi poate determina pe tineri să iasă la vot.

Interesul tinerilor din UE față de alegerile europarlamentare – Grupul Identitate şi Democraţie din Parlamentul European

Electoratul european a înțeles că este extrem de important pe cine trimite în Parlamentul European. Cel mai recent Eurobarometru, publicat de Parlamentul European, arată că interesul tinerilor pentru viitoarele alegeri europarlamentare a crescut. Totuși acest segment se situează sub media celorlalte categorii de vârstă.

Conf. univ. dr. Cristian Pârvulescu explică ce face Grupul Identitate şi Democraţie din Parlamentul European pentru a-i determina pe tineri să iasă la vot, pentru alegerile europarlamentare din 2024.

Realizator: Clara Iancu

Radio România a câştigat Proiectul “YOU + EU 2024 and Beyond”, cofinanţat de DG COMM a Parlamentului European, care se concentrează pe conţinuturi editoriale despre alegerile europene din iunie 2023. Proiectul se deruleză în perioada 1 octombrie 2023 – 30 iunie 2024.

All posts by : Florenta Zaharescu